all the small things
 
Wednesday, April 30, 2008
Un dialog in troilebuzul 66
Tatal: Cand vei fi mare ti-ar placea sa te faci hermafrodit?
Fiul: Nuuu... Cand ma fac mare eu vreau sa fiu inflorit. Si vreau sa fiu fiu!
Tatal: Pai si nu esti fiu?
Fiul: Nu ai inteles! Eu vreau sa fiu...fiu...fiu... Sa fiu...sa fiu...sa fiu....

Labels: ,

posted by Diana Adela Martin @ 8:15 PM   16 comments
Monday, April 28, 2008
Lipsa de somn
face ca lucrurile sa se miste intr-o mare repezeala Cearcanele pana in pometi ibricul de pe aragaz pe masa si apoi in chiuveta adidasii unul dupa altul de-a lungul strazilor pijamalele de pe podea in jurul corpului si retur Caci la ce folos sa porti pijama daca nu poti sa dormi Doar asa ca sa-ti faci in ciuda

Cand sunt foarte obosita sunt intr-o continua agitatie Nu ma pot opri din gandit din plimbat din mancat din scris numapotopripursisimplu ce sa fac Asa ca fac totul foarte repede fara sa pun punct caci somnul tocmai asta e un punct o pauza de care depinde coerenta Trag aer adanc in piept si o iau de la capat aproape cu disperare ma agat de lucruri de senzatii de propozitii le lungesc si ele cresc laolalta cu oboseala mea cu ameteala mea cu incapacitatea mea de a mai discerne intre un lucru sau altul intre o senzatie sau alta intre o propozitie sau alta Unde se termina somnolenta si incepe somnul incerc eu sa descopar in perioadele de insomnie.

Nopti albe aidoma unor pagini pe care te chinui sa le scrii Orele trec si ele raman tot albe

Cand sunt foarte obosita ma izolez de oameni pentru a nu-i repezi sau mustrului degeaba Ma enerveaza din oricare cutare motiv Sunt imposibila 3 + 3 = 7 Asa sunt si asa ma port cu ceilalti si ei nu-nteleg de ce si ridica din umeri intreband contrariati aproape dintr-o suflare 3+3=7???? Asa ca stau la adapost ca si cand as sta in ultima banca la scoala cu capul plecat pentru ca profesoara sa nu vada ca nu stiu sa adun 3 si cu 3 egal cat domnisoara

Lipsa de somn ma face sa nu mai inteleg nimic

.

Labels:

posted by Diana Adela Martin @ 1:53 AM   11 comments
Wednesday, April 23, 2008
Elogiu rimelului fragil la apa
Vezi tu, prosoapele mele sunt de fapt... Musafirul vadit scarbit ridica cu doua degete prosoapele care atarna in baie si le studiaza mirat, fara a-mi asculta explicatia.

Dezordinea din baia mea creste gigantica si imperfecta, lovind drept in fata musafirii care cuteaza sa intre. La inceput buimaci, apoi scarbiti, gesticuleaza disperat pentru a se dezmetici si pentru a imblanzi incaperea. Dar ce se petrece aici, ce e cu toata dezordinea asta? Ei nu inteleg nimic. Sunt doar niste musafiri care imi trateaza casa asa cum isi trateaza propriile lor case. Cu maxima politete si plictis, cele doua fatete rancede ale rutinei domestice. Pe cand eu ...

Eu imi cultiv baia ca pe o plantatie tropicala.

Niciunul din prosoapele astea patate cu urme de rimel nu e murdar. Atingandu-mi fata cu ele dupa ce ma demachiez le preschimb in negativul fotografiei unui panda si-apoi le colectionez. Aruncate pe jos sau asezate pe raft prosoapele mele stau ca niste ilustrate in cutia postala. Oriunde privesti gasesti cate-o vedere din expeditii fara nume facute in Tibet.

Baia mea din Colentina nu e murdara, e plina toata de Tibet.

Labels: ,

posted by Diana Adela Martin @ 11:32 PM   7 comments
Friday, April 18, 2008
Trafic
Un pont pentru o zi aglomerata in Bucuresti:

ca sa faci o trecere de pietoni nu ai nevoie decat de un adidas negru ramas fara pereche si de niste sireturi albe. Gata, acum se poate traversa oricand, doar intinzi piciorul.

Labels: ,

posted by Diana Adela Martin @ 5:32 PM   0 comments
Thursday, April 17, 2008
Guess Who? - The Many Faces of Noma Bar
Daca as sti sa desenez asa mi-ar placea sa desenez, ca Noma Bar - un ilustrator care a colaborat cu publicatii precum Esquire, The Guardian, The New York Times si care de curand a scos o carte care aduna portrete facute diferitor figuri publice. Vladimir Putin, John Lennon, Naomi Campbell, Harry Potter, Jamie Oliver and so on, and so on.

Puteti vedea mai multe pictoriale ;) aici


[ left, the man of wheels & wits, Jeremy Clarkson according to Noma Bar]
posted by Diana Adela Martin @ 1:03 PM   6 comments
Monday, April 14, 2008
Diminetile - ghid de folosire
Diminetile sunt perfecte pentru plecari.

Cand te trezesti de buna voie la 5 e pacat sa nu profiti de asta. Uite, o zi intreaga ti se intinde in fata ca un fular prea lung. La ora 5 cand mai, dar toata lumea doarme in casa asta! poti sa faci orice. Poti sa te strecori usurel printre electronicele adormite, sa pasesti cu lentoare fara a face parchetul sa scrasneasca, sa te apleci pt a-ti lega sireturile la adidasi si apoi sa iesi. Inchizand usa foarte incet.

Inspre statia de autobuz te duci ca inspre o gara. Pregatit de calatorie, expresiv de voios, cu un teanc de ziare sub brat si o cutie de cola in mana. Incerci totusi sa iti controlezi veselia pentru a nu-i jigni pe cei cu care calatoresti. Si ziceti ca mergeti departe? Deschizi larg ferestrele autobuzului si tragi aer racoros in piept. Cobori si o pornesti aiurea.

La 9 esti deja in parc citind o carte si luand pentru a doua oara micul dejun.

Peste putin timp cartea devine o supapa pentru ganduri ce te fac sa zambesti. Personajele din amintirile tale zambesc si ele in timp ce le povestesti ceva. O intreaga familie iti face cu mana. Iti duci mana streasina la ochi sa ii vezi mai bine, dar in imaginatie legile opticii functioneaza altcumva, facandu-i din ce in ce mai tulburi blurrrr pana nu se mai vad deloc.

La sa tot fie ceasul vreo 11 te uiti la copii jucandu-se si iti amintesti cum alergai dupa minge in jurul blocului toata ziua buna ziua pana se lasa de seara. Astepti sa vina o zi in care sa joci din nou fotbal, de data asta cu copiii tai. Pana atunci se impune o pauza.

La ora pranzului dupa ce ai inhalat briza brutariilor cu paine calda te poti intoarce linistit acasa pentru a dormi ore bune, pana se lasa inserarea si repede apoi si noaptea. Iar la ce foloseste noaptea - asta e cu totul alta poveste.

Diminetile sunt perfecte pentru acele plecari care te aduc zilnic acasa.

Labels: ,

posted by Diana Adela Martin @ 12:40 AM   14 comments
Monday, April 07, 2008
Meserie, frate!
1. Cand o sa fiu mare vreau sa devin instructor auto. Eu acum nu stiu sa conduc si mi-e si frica de masini. Dar nu-i problema, doar acum sunt mica. Iar atata timp cat nu stiu sa conduc tot micuta o sa fiu. O fetiscana. De aia nici nu ma grabesc sa fac scoala de soferi. E bine sa gandesti in perspectiva, sa iti faci planuri de durata. Sa nu te grabesti! Mai e timp, ai toata viata inainte! imi spun in fiecare dimineata.

Candva o sa invat sa conduc. Iar dupa inca un alt candva o sa conduc atat de bine incat ma voi face instructor auto. Da, fara nici cea mai mica indoiala! Dar pana atunci o iau incet incetisor.

2. Iar daca (si asta-i doar o presupunere) nu o sa iasa nimic din toata treaba asta atunci ma gandesc serios sa devin un fel de inventator lingvist in domeniul modei. Asta chiar e o ocupatie fascinanta. Sa desavarsesti un produs cosmetic alegandu-i un nume. Sa gasesti chiar acel nume care completeaza un fard de pleoape sau o oja. Imaginati-va doar touch of chocolate, wild whisper, strawberry sins.

Si nimeni nu ar putea spune ca ma ocup cu ceva superficial. Eu creez franturi de literatura aplicata picturilor, domnilor! Ce vedeti dumneavoastra sunt mici haiku-uri, domnilor! Mai mult respect va rog, domnilor! Pai daca-i asa, atunci n-aveti decat sa va luati si de Proust, de Yukio Mishima si de Nabokov.

Apropo Lolita, light of my fire, fire of my loins. My sin, my soul. Lo-lee-ta: the tip of the tongue taking a trip of three steps down the palate to tap, at three, on the teeth. Lo. Lee. Ta. Asta e o descriere fenomenala.

3. Ma mai gandesc, ma mai gandesc ... Nu ma grabiti, mai e timp.

Labels:

posted by Diana Adela Martin @ 10:13 PM   12 comments
Povestea unui superlativ al supararii
suparat -> deprimat -> suprimat

Labels: ,

posted by Diana Adela Martin @ 12:57 AM   6 comments
Thursday, April 03, 2008
Matusa agoniei si nepoata ei
Q: Draga tusica Cosmo,

am acasa un barbat cat se poate de rau si e si mai si cand mergem la restaurant. Spaghetele, vinul, sosul de ardei iute - mi le imaginez pe toate trantite peste fata lui, patandu-i camasa. Asta o sa-l invete minte, nu crezi? Ma uit la el: mananca si tace. Infuleca imbucatura dupa imbucatura si ma doare ca atunci cand imi da palme peste coapse. As prefera sa imi dea palme peste coapse iar apoi sa stam intinsi unul langa altul vorbind despre sentimente si planuri de viitor. Dar nu... el isi sufleca manecile si soarbe din ochi farfuria, mananca pana nu mai ramane nimic si apoi exclama satisfacut AHH!!

Draga tusica Cosmo, barbatul meu mananca si tace. Acesta e adevarul oribil.


A: "Dresorii de animale se vad si ei nevoiti sa gaseasca anumite metode pentru ca elevii lor sa reduca viteza cu care mananca. In momentul in care ii soseste mancarea sau ii pui in farfurie, cauta sa conversezi. Pune-i intrebari care necesita raspunsuri lungi, nu din cele la care ar putea raspunde cu da sau nu, caz in care i-ar fi comod sa dea din cap." (Cosmopolitan, aprilie 2008, articolul 6 metode de dresaj al barbatilor, sectiunea Pune-l cu botul pe labe, p. 94)

Labels: ,

posted by Diana Adela Martin @ 5:30 PM   14 comments
About Me

  • HOMEPAGE
  • d See my complete profile

      Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner

    Previous Post
    Archives
    Links
    Powered by

    Free Blogger Templates

    BLOGGER

    Personal Blogs - Blog Catalog Blog Directory